Scrisorile unui moşnean

În perioada interbelică, scriitorul Cezar Petrescu publica Scrisorile unui răzeş. După un secol, foarte puţină lume mai ştie că Ţara Românească i-a avut, în Evul Mediu, pe moşneni, oameni liberi, stăpâni pe moşiile lor, care şi-au apărat ţara cu sabia în mână, şi-au cultivat pământul şi au ridicat biserici şi şcoli. Pentru că felul în care privesc lumea e influenţat de faptul că descind dintr-un neam de moşneni şi pentru că am convingerea că avem nevoie să recuperăm spiritul moşnenesc, voi aşeza din când, nu pe hârtie ci pe blog, “scrisorile” mele despre viaţa românească, despre călătorii, cărţi, muzici şi bucate, despre politică, despre ceea ce-mi face plăcere şi ceea ce mă revoltă, despre ceea ce ne ameninţă libertatea şi despre ceea ce ne defineşte.

Câteva “scrisori” mai vechi, pe OglindaNet.

9. Mircea Stănescu la maturitate Centenar Mircea Stănescu (1923-2000)
Se împlinesc, la 9 martie 2023, 100 de ani de la naşterea bunicului meu matern, Mircea Stănescu, Buniţu cum îi spuneam eu. Am fost privilegiat să cresc în preajma lui, să ne jucăm de-a navigatorii din Toate pânzele sus!, să-i ascult amintirile despre România interbelică şi din timpul războiului, evocările despre strămoşi, să mă impresioneze cu lecturile din Eminescu, să-mi recomande să citesc Iliada şi Odiseea sau să ţin un jurnal, să dezbatem subiecte de istorie, [...]
5 Aleea „Psiholog Dr. Lucia Iorga” la Cimitirul Bellu din București
Începând din luna aprilie 2022, una dintre aleile Cimitirului Bellu din București poartă numele Mamei mele, psiholog doctor Lucia Iorga născută Stănescu (1955-2021). Aleea „Psiholog Dr. Lucia Iorga” se găsește în Figura 120, în apropierea zonei în care sunt înmormântați artiștii și scriitorii și a mormântului familiei Bărbulescu-Stănescu, moșneni de Poiana și Pisculeasca. Mama mea, Lucia Iorga, a fost timp de peste 20 de ani unul dintre cei mai apreciați psihologi din cadrul Ministerului Apărării Naționale, [...]
7 Numele profesorului Constantin Iorga pe placa comemorativă dedicată foștilor directori ai Școlii Gimnaziale „Vasile Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat
  Marți, 29 noiembrie 2022, am luat parte, la invitația directorului Ionel Meiroșu, la ceremoniile dedicate aniversării celor 150 de ani de existență a uneia dintre cele mai vechi și mai prestigioase instituții de învățământ din județul Buzău, Școala Gimnazială „Vasile Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat. Au fost dezvelite un bust al fondatorului, Vasile Cristoforeanu (1859-1896), primar al orașului Râmnicu Sărat, și o placă comemorativă dedicată foștilor directori ai școlii. La festivități au luat parte: Daniel Țiclea, [...]
Filip-Lucian Iorga și Loredana-Cristina Cioranu, Cercul Militar Național, 14 octombrie 2022. Prima decernare a Premiului „Psiholog Doctor Lucia Iorga”, cel mai important din domeniul psihologiei militare românești
În urma dispariției tragice și premature a Mamei mele, în timpul vârfului pandemiei de Covid-19, am decis, alături de alți membri ai familiei, să instituim o formă de omagiere a psihologului care a fost și rămâne un model profesional și uman. Astfel, vom acorda anual Premiul „Psiholog Doctor Lucia Iorga (1955-2021), pentru excelență în psihologia militară”, în valoare de 1000 EUR, sub egida celui mai important eveniment academic organizat de Centrul național militar de psihologie și [...]
Mircea Ștefănescu în sulky. Colecția Jockey Club Român Premiul „Mircea Ștefănescu” la trap, Hipodromul din Ploiești, 5 decembrie 2021
De Mircea Ștefănescu am auzit pentru prima dată de la mătușa mea, Venera Vasilescu (1932-2013), care îi fusese soție. Venera era descendenta vechiului neam al moșnenilor Poenari din Poiana Ialomița, și a familiei aristocratice săsești von Kraus, de la Făgăraș și Codlea. A fost acesta un cuplu de mari campioni. Mircea Ștefănescu, driver timp de 45 de ani, a câștigat 10 derby-uri de trap, un adevărat record la nivel internațional. La Hipodromul Băneasa din București a [...]
2011_09_10 Ana si Filip - 0840 Cu Neagu Djuvara, pe puntea vasului transatlantic
Spunea mereu Neagu Djuvara că nu îşi dorea o înmormântare fastuoasă, nici onoruri sau discursuri lacrimogen-pompoase. Visa ca, după 100 de ani, atunci când îşi va fi scris cărţile şi când se va fi împăcat cu toate ale lumii, să plece, pe un vas transatlantic, într-o călătorie fără sfârşit. Să simtă libertatea brizei şi a valurilor şi să îşi dea sufletul acolo, în mijlocul întinderii de apă. Domnul acesta povesteşte istoria adevărată M-am tot gândit şi [...]
Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei, 10 mai 2008. Atunci când am sărutat mâna Regelui
Plenus annis abiit, plenus honoribus Grea e despărţirea de oamenii pe care i-ai iubit, pe care i-ai respectat, care au reprezentat modele absolute pentru tine. Cu atât mai adâncă e tristeţea atunci când durerea individuală se înalţă la statutul unei despărţiri colective. Românii se despart de Regele lor, de Unsul lui Dumnezeu care, încărcat de mulţimea anilor şi a onorurilor, a trecut la cele veşnice. Nu e orice fel de rege acela de care trebuie să [...]
Ramon Berenguer III, conte de Barcelona, in Liber Feudorum Maior Catalunya. O ţară nouă?
Am pasiunea listelor, cea despre care Umberto Eco a scris o carte întreagă. Printre altele, ţin şi o listă a ţărilor şi a oraşelor pe care le-am vizitat. Am fost şi la Barcelona, aşa că, pentru lista mea, independenţa Catalunyei ar putea fi interesantă. Mi-ar permite să adaug o ţară nouă la numărătoare. Pe urmă, se ştie că sunt un mare admirator al muzicii şi al întregii activităţi culturale a unuia dintre cei mai influenţi catalani [...]
La o întâlnire a şcolii doctorale şi post-doctorale de istorie a Academiei Române, Institutul de Studii Sud-Est Europene, 1 octombrie 2014. La plecarea unui celnic
Celnicii erau căpeteniile aromânilor, acei bărbaţi care ştiau să-i apere şi să-i conducă pe greu încercaţii români din Balcani. A trecut la cele veşnice Profesorul Nicolae-Şerban Tanaşoca, un celnic printre istoricii români. Filolog şi istoric, specialist în istoria Bizanţului şi a Balcanilor, unul dintre ultimii mari savanţi umanişti pe care îi aveam. Urmaş al vechilor neamuri aromâneşti de celnici şi de cărturari, Badralexi, Hagi-Gogu, Grebenitu şi Caprini, rudă cu folcloristul Ioan Caragiani (membru al Junimii şi [...]
Cu Printul George A. Moruzi Ce-am învăţat de la Prinţul George A. Moruzi
A trecut la cele veşnice, în Canada, Prinţul George A. Moruzi (25 aprilie 1933-16 martie 2017), urmaş direct al domnitorilor Alexandru Moruzi, Constantin Moruzi, Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat şi Barbu Ştirbey, urmaş prin femei al neamurilor boiereşti Cantacuzino, Ghika, Rosetti, Văcărescu şi Bibescu şi al ilustrei familii elveţiene de Weck. Rădăcinile adânci în istoria ţării reprezentau o crimă în ochii comuniştilor, aşa că familia a fost nevoită să plece în exil. Medicul Alexandru D. Moruzi, tatăl [...]
Părintele Mircea Goreţchi, pe rândul de sus, în mijloc, printre credincioşi şi lucrători, în timpul translării Bisericii „Sfântul Ilie” – Rahova, 1984. Fotografie din cadrul expoziţiei „Din istoria recentă a tehnicii româneşti: metoda Iordăchescu de translare a monumentelor şi clădirilor”, martie 2015, Biblioteca Academiei Române. Povestea lui Mircea Goreţchi, preotul care a salvat Biserica
De aproape 20 de ani, familia mea şi cu mine mergem, duminicile şi de marile Sărbători creştine, la o biserică de care nu locuim aproape, dar care şi-a făcut loc în sufletele noastre: Biserica Oţetari din Bucureşti. Sufletul acestei frumoase biserici din centrul Bucureştiului, pictată de marele Gheorghe Tattarescu şi care adăposteşte Sfinte Moaşte, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mucenic Haralambie, a fost, timp de trei decenii, Părintele Mircea Goreţchi. Preotul al cărui bunic a [...]
Picture 007 De ce Fillon
Am trăit la Paris, în total, un an şi jumătate, în timpul studiilor. Mi s-a întâmplat deseori ca, după ce aflau că vin din Europa de Est, interlocutorii mei să-mi spună ofurile lor legate de prezentul şi de viitorul Franţei. Fie că erau urmaşi de aristocraţi, descendenţi ai lui Ludovic al XIV-lea şi proprietari de castele, profesori la Sorbona, colegi de universitate, vânzătoare, portărese sau şoferi de taxi, cu toţii vorbeau mai liber cu un estic [...]
Copy of Coperta Trecutul este viu Neagu Djuvara şi stilul vechi. La Centenar
La 18 august 1916 se năştea, la Bucureşti, Neagu Djuvara. Împlineşte, aşadar, 100 de ani astăzi. Neagu Djuvara este născut pe stil vechi şi m-a dojenit prima şi singura dată când l-am felicitat pe 18 august: „Dragă, mă îmbătrâneşti cu 13 zile! Eu sunt născut pe stil vechi”. Aşa că l-am felicitat întotdeauna pe 31 august. În ultimii ani, nici felicitarea „pe stil nou” nu o mai primeşte fără o ironie: „Cât de mulţi să mai [...]
Colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, la varsta la care a cazut pentru eliberarea Transilvaniei (Arhiva Muzeului National al Agriculturii din Slobozia, Fondul Stoianovici) Primul ofiţer căzut pentru eliberarea Transilvaniei, acum un secol
Intrarea în Marele Război şi sacrificiul unui Rege În urmă cu un secol, la 15 august 1916, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, România intra în Marele Război, de partea puterilor Antantei. În seara dinainte, Regele Ferdinand I se aşezase în fruntea voinţei majoritare a naţiunii, aceea de a elibera Transilvania de sub dominaţia austro-ungară. Regele românilor îşi sacrificase propriul ataşament faţă de dinastia germană în care se născuse şi faţă de ţara sa de origine şi [...]
IMG_9499 Supralicitarea omoară sărbătoarea
Cum îţi dai seama că ai îmbătrânit şi că eşti demodat: pe vremea mea, în 6 decembrie venea Moş Nicolae; pe 23 decembrie, de Moş Ajun, cântam colinde; pe 24 decembrie împodobeam bradul sub care Moş Crăciun lăsa cadourile în 25 decembrie, adică de Crăciun. Între timp, ţineam şi ceva post, iar bucuria bunătăţilor de Crăciun sporea. Mai mergeam şi pe la Biserică, fiindcă totuşi Crăciunul nu e numai despre mâncare şi cadouri. Acum, nici bietul [...]
Colajjjj Uitarea
Tragedia de la Colectiv a scos lumea în stradă. Şocul teribil, tristeţea şi revolta ne-au zguduit şi ne-au făcut să reevaluăm prezentul. Strada are sute de revendicări şi niciun lider autentic. Sunt mii de oameni oneşti, care simt că „aşa nu se mai poate” şi vor „să fie mai bine”. Dar căile către acel „mai bine” sunt atât de multe şi atât de diferite încât riscă să se transforme în fundături. Alături de oamenii oneşti, în [...]
Nobility Tovarăşul baron. Lecţia dârzeniei, lecţia memoriei
În colecţia Istorie cu blazon de la Editura Corint a apărut volumul Tovarăşul baron de Jaap Scholten, o incursiune inteligentă şi echilibrată în istoria aristocraţiei maghiare din Transilvania, făcută de un occidental care a cercetat cu pasiune un subiect prea puţin cunoscut. Nicio poveste adevărată despre Transilvania nu poate fi doar românească, doar maghiară sau doar germană, ci este, prin forţa istoriei şi a destinului acestei provincii, în acelaşi timp, şi românească, şi ungurească sau secuiască, şi [...]
Featured Memoria noastră din fotografiile lui Costică Acsinte
A apărut recent, la Editura Filos, primul album din seria Foto Splendid. Colecţia Costică Acsinte, dedicată fotografului ialomiţean devenit faimos pe internet graţie lui Cezar Popescu, care se ocupă de restaurarea şi digitizarea fotografiilor lui Acsinte (http://colectiacosticaacsinte.eu). Am avut bucuria să scriu o postfaţă pentru acest volum, pe care vi-l recomand cu toată căldura. Ne uităm prea repede strămoşii, ne dărâmăm prea uşor clădirile de patrimoniu, ne respectăm mult prea puţin trecutul, suntem parcă unii dintre [...]
Un gând despre Casa Regală a României
Sunt undeva, în Transilvania, şi scriu despre Primul Război Mondial. Îi întâlnesc, în memoriile şi jurnalele inedite cu care lucrez, pe Ferdinand Întregitorul şi pe iubita Regină Maria, Mama Răniţilor. Pe la prânz, încep să sune telefoanele: televiziuni, posturi de radio, ziare. Aflu cu surprindere şi cu mâhnire că Majestatea Sa Regele Mihai i-a retras Principelui Nicolae titlul de Principe al României şi calificativul de Alteţă Regală şi l-a eliminat din linia de succesiune la Coroana [...]