Scrisorile unui moşnean

În perioada interbelică, scriitorul Cezar Petrescu publica Scrisorile unui răzeş. După un secol, foarte puţină lume mai ştie că Ţara Românească i-a avut, în Evul Mediu, pe moşneni, oameni liberi, stăpâni pe moşiile lor, care şi-au apărat ţara cu sabia în mână, şi-au cultivat pământul şi au ridicat biserici şi şcoli. Pentru că felul în care privesc lumea e influenţat de faptul că descind dintr-un neam de moşneni şi pentru că am convingerea că avem nevoie să recuperăm spiritul moşnenesc, voi aşeza din când, nu pe hârtie ci pe blog, “scrisorile” mele despre viaţa românească, despre călătorii, cărţi, muzici şi bucate, despre politică, despre ceea ce-mi face plăcere şi ceea ce mă revoltă, despre ceea ce ne ameninţă libertatea şi despre ceea ce ne defineşte.

Câteva “scrisori” mai vechi, pe OglindaNet.

Ramon Berenguer III, conte de Barcelona, in Liber Feudorum Maior Catalunya. O ţară nouă?
Am pasiunea listelor, cea despre care Umberto Eco a scris o carte întreagă. Printre altele, ţin şi o listă a ţărilor şi a oraşelor pe care le-am vizitat. Am fost şi la Barcelona, aşa că, pentru lista mea, independenţa Catalunyei ar putea fi interesantă. Mi-ar permite să adaug o ţară nouă la numărătoare. Pe urmă, se ştie că sunt un mare admirator al muzicii şi al întregii activităţi culturale a unuia dintre cei mai influenţi catalani [...]
La o întâlnire a şcolii doctorale şi post-doctorale de istorie a Academiei Române, Institutul de Studii Sud-Est Europene, 1 octombrie 2014. La plecarea unui celnic
Celnicii erau căpeteniile aromânilor, acei bărbaţi care ştiau să-i apere şi să-i conducă pe greu încercaţii români din Balcani. A trecut la cele veşnice Profesorul Nicolae-Şerban Tanaşoca, un celnic printre istoricii români. Filolog şi istoric, specialist în istoria Bizanţului şi a Balcanilor, unul dintre ultimii mari savanţi umanişti pe care îi aveam. Urmaş al vechilor neamuri aromâneşti de celnici şi de cărturari, Badralexi, Hagi-Gogu, Grebenitu şi Caprini, rudă cu folcloristul Ioan Caragiani (membru al Junimii şi [...]
Cu Printul George A. Moruzi Ce-am învăţat de la Prinţul George A. Moruzi
A trecut la cele veşnice, în Canada, Prinţul George A. Moruzi (25 aprilie 1933-16 martie 2017), urmaş direct al domnitorilor Alexandru Moruzi, Constantin Moruzi, Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat şi Barbu Ştirbey, urmaş prin femei al neamurilor boiereşti Cantacuzino, Ghika, Rosetti, Văcărescu şi Bibescu şi al ilustrei familii elveţiene de Weck. Rădăcinile adânci în istoria ţării reprezentau o crimă în ochii comuniştilor, aşa că familia a fost nevoită să plece în exil. Medicul Alexandru D. Moruzi, tatăl [...]
Părintele Mircea Goreţchi, pe rândul de sus, în mijloc, printre credincioşi şi lucrători, în timpul translării Bisericii „Sfântul Ilie” – Rahova, 1984. Fotografie din cadrul expoziţiei „Din istoria recentă a tehnicii româneşti: metoda Iordăchescu de translare a monumentelor şi clădirilor”, martie 2015, Biblioteca Academiei Române. Povestea lui Mircea Goreţchi, preotul care a salvat Biserica
De aproape 20 de ani, familia mea şi cu mine mergem, duminicile şi de marile Sărbători creştine, la o biserică de care nu locuim aproape, dar care şi-a făcut loc în sufletele noastre: Biserica Oţetari din Bucureşti. Sufletul acestei frumoase biserici din centrul Bucureştiului, pictată de marele Gheorghe Tattarescu şi care adăposteşte Sfinte Moaşte, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mucenic Haralambie, a fost, timp de trei decenii, Părintele Mircea Goreţchi. Preotul al cărui bunic a [...]
Picture 007 De ce Fillon
Am trăit la Paris, în total, un an şi jumătate, în timpul studiilor. Mi s-a întâmplat deseori ca, după ce aflau că vin din Europa de Est, interlocutorii mei să-mi spună ofurile lor legate de prezentul şi de viitorul Franţei. Fie că erau urmaşi de aristocraţi, descendenţi ai lui Ludovic al XIV-lea şi proprietari de castele, profesori la Sorbona, colegi de universitate, vânzătoare, portărese sau şoferi de taxi, cu toţii vorbeau mai liber cu un estic [...]
Copy of Coperta Trecutul este viu Neagu Djuvara şi stilul vechi. La Centenar
La 18 august 1916 se năştea, la Bucureşti, Neagu Djuvara. Împlineşte, aşadar, 100 de ani astăzi. Neagu Djuvara este născut pe stil vechi şi m-a dojenit prima şi singura dată când l-am felicitat pe 18 august: „Dragă, mă îmbătrâneşti cu 13 zile! Eu sunt născut pe stil vechi”. Aşa că l-am felicitat întotdeauna pe 31 august. În ultimii ani, nici felicitarea „pe stil nou” nu o mai primeşte fără o ironie: „Cât de mulţi să mai [...]
Colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, la varsta la care a cazut pentru eliberarea Transilvaniei (Arhiva Muzeului National al Agriculturii din Slobozia, Fondul Stoianovici) Primul ofiţer căzut pentru eliberarea Transilvaniei, acum un secol
Intrarea în Marele Război şi sacrificiul unui Rege În urmă cu un secol, la 15 august 1916, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, România intra în Marele Război, de partea puterilor Antantei. În seara dinainte, Regele Ferdinand I se aşezase în fruntea voinţei majoritare a naţiunii, aceea de a elibera Transilvania de sub dominaţia austro-ungară. Regele românilor îşi sacrificase propriul ataşament faţă de dinastia germană în care se născuse şi faţă de ţara sa de origine şi [...]
IMG_9499 Supralicitarea omoară sărbătoarea
Cum îţi dai seama că ai îmbătrânit şi că eşti demodat: pe vremea mea, în 6 decembrie venea Moş Nicolae; pe 23 decembrie, de Moş Ajun, cântam colinde; pe 24 decembrie împodobeam bradul sub care Moş Crăciun lăsa cadourile în 25 decembrie, adică de Crăciun. Între timp, ţineam şi ceva post, iar bucuria bunătăţilor de Crăciun sporea. Mai mergeam şi pe la Biserică, fiindcă totuşi Crăciunul nu e numai despre mâncare şi cadouri. Acum, nici bietul [...]
Colajjjj Uitarea
Tragedia de la Colectiv a scos lumea în stradă. Şocul teribil, tristeţea şi revolta ne-au zguduit şi ne-au făcut să reevaluăm prezentul. Strada are sute de revendicări şi niciun lider autentic. Sunt mii de oameni oneşti, care simt că „aşa nu se mai poate” şi vor „să fie mai bine”. Dar căile către acel „mai bine” sunt atât de multe şi atât de diferite încât riscă să se transforme în fundături. Alături de oamenii oneşti, în [...]
Nobility Tovarăşul baron. Lecţia dârzeniei, lecţia memoriei
În colecţia Istorie cu blazon de la Editura Corint a apărut volumul Tovarăşul baron de Jaap Scholten, o incursiune inteligentă şi echilibrată în istoria aristocraţiei maghiare din Transilvania, făcută de un occidental care a cercetat cu pasiune un subiect prea puţin cunoscut. Nicio poveste adevărată despre Transilvania nu poate fi doar românească, doar maghiară sau doar germană, ci este, prin forţa istoriei şi a destinului acestei provincii, în acelaşi timp, şi românească, şi ungurească sau secuiască, şi [...]
Featured Memoria noastră din fotografiile lui Costică Acsinte
A apărut recent, la Editura Filos, primul album din seria Foto Splendid. Colecţia Costică Acsinte, dedicată fotografului ialomiţean devenit faimos pe internet graţie lui Cezar Popescu, care se ocupă de restaurarea şi digitizarea fotografiilor lui Acsinte (http://colectiacosticaacsinte.eu). Am avut bucuria să scriu o postfaţă pentru acest volum, pe care vi-l recomand cu toată căldura. Ne uităm prea repede strămoşii, ne dărâmăm prea uşor clădirile de patrimoniu, ne respectăm mult prea puţin trecutul, suntem parcă unii dintre [...]
Un gând despre Casa Regală a României
Sunt undeva, în Transilvania, şi scriu despre Primul Război Mondial. Îi întâlnesc, în memoriile şi jurnalele inedite cu care lucrez, pe Ferdinand Întregitorul şi pe iubita Regină Maria, Mama Răniţilor. Pe la prânz, încep să sune telefoanele: televiziuni, posturi de radio, ziare. Aflu cu surprindere şi cu mâhnire că Majestatea Sa Regele Mihai i-a retras Principelui Nicolae titlul de Principe al României şi calificativul de Alteţă Regală şi l-a eliminat din linia de succesiune la Coroana [...]