De ce Fillon

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Picture 007

Am trăit la Paris, în total, un an şi jumătate, în timpul studiilor. Mi s-a întâmplat deseori ca, după ce aflau că vin din Europa de Est, interlocutorii mei să-mi spună ofurile lor legate de prezentul şi de viitorul Franţei. Fie că erau urmaşi de aristocraţi, descendenţi ai lui Ludovic al XIV-lea şi proprietari de castele, profesori la Sorbona, colegi de universitate, vânzătoare, portărese sau şoferi de taxi, cu toţii vorbeau mai liber cu un estic decât ar fi făcut-o cu un conaţional. Pentru că poliţia gândirii, corectitudinea politică, plutea ca un gaz toxic peste o Franţă obligată să-şi renege rădăcinile creştine şi identitatea naţională, să accepte experimentele marxismului cultural, agresiunea fundamentalismului islamic şi intoleranţa unei părţi consistente a imigraţiei extraeuropene.

Dar se pare că vraja rea a uitării de sine se destramă şi în Franţa. Dreapta democratică şi-a ales candidatul la alegerile prezidenţiale: François Fillon, un catolic practicant, un apărător al familiei tradiţionale şi un patriot francez. Un om politic experimentat şi cu un traseu curat, dar discret şi căruia presa şi sondajele nu i-au acordat multă vreme nicio şansă. Urmăresc de ani de zile cariera politică a lui Fillon şi am intuit că reprezintă o şansă pentru Franţa care vrea să-şi amintească de ea însăşi.

Genealogistul Jean-Louis Beaucarnot ne spune că François Fillon descinde din ţărani şi meseriaşi din Anjou şi Vandeea, dar şi din seniorii de Cluzeau. Fillon este urmaş direct al lui Adam Fumée (1430-1494), în două rânduri Garde des sceaux de France, păstrător al sigiliilor Regatului Franţei (înlocuitor al cancelarului regatului) şi medic al Regilor Carol al VII-lea, Ludovic al XI-lea şi Carol al VIII-lea. Soţia lui Adam Fumée descindea atât din Carol cel Mare, cât şi din Hugues Capet.

François Fillon este, de azi, candidatul cu cele mai mari şanse de a deveni noul Preşedinte al Franţei. Omul care poate pune capăt derivei socialiste a ultimilor ani şi care poate bara drumul către preşedinţie al populismului iraţional şi dizgraţios reprezentat de Marine Le Pen. Şansa Franţei de a-şi aminti ce reprezintă cu adevărat. Şansa Franţei creştine desprinse de rătăcirile revoluţionare.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+
  • 28.11.2016 | 14:00

    Bun, insa portretizarea lui Fillon nu poate fi desavarsita fara rama tabloului care este Europa. Nicio speculatie despre pozitionarea lui Fillon visavis de constructia europeana?

  • 12.12.2016 | 15:10

    Bravo Filip-Lucian Iorga. Foarte bine spus. Asa ca intotdeauna, scurt, succint si cuprinzator. Ai atins si trecutul lui si al Frantei si viitorul lui si al Fantei. Asa sa-l ajute Dumnezeu si pe el si Franta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>