(Lucrare revizuită de Filip-Lucian Iorga)
Editura Maşina de scris, Bucureşti, 2006
Dicţionarul Victimele terorii comuniste, din care oferim acum publicului volumul al optulea, cuprinde informaţii referitoare la aproximativ 70.000 de oameni, arestaţi, deţinuţi, torturaţi, ucişi, în sistemul închisorilor comuniste.
Autorul acestei lucrări, Cicerone Ioniţoiu, el însuşi fost deţinut politic, a adunat informaţiile în zeci de ani, sfidând sacrificiile presupuse de realizarea unui asemenea proiect. A cercetat arhivele mai multor instituţii, presa vremii, documente aflate în păstrarea administraţiei cimitirelor, inscripţii de pe morminte şi, mai ales, a consemnat ceea ce-şi mai amintesc supravieţuitorii anilor de teroare.Prezentare pe coperta a patra
Este foarte important să ştim ce ni s-a întâmplat. Din nefericire, însă, nu prea ştim. Alte popoare îşi inventariază, cu minuţie vindicativă, victimele actelor de opresiune din trecut. Noi, deşi am fost supuşi unui adevărat genocid, trăim nepăsători exclusiv în prezent, surzi la vaierul celor două milioane de compatrioţi ai noştri de acum câteva decenii, pe care îi întemniţăm astfel încă o dată, într-o sumbră şi friguroasă amnezie naţională.
Ne facem datoria de a publica dicţionarul, pentru a salva ce se mai poate salva din informaţiile despre nenorocirea care s-a abătut asupra noastră după cel de-al doilea război mondial.Alex. Ştefănescu
Am primit, cu o doză importantă de autosuficienţă şi de inconştienţă, sarcina de a revizui litera P din dicţionarul victimelor comunismului, redactat de Cicerone Ioniţoiu. Eram, ca orice “specialist” în istorie – fie el şi în devenire – destul de sceptic în privinţa calităţii informaţionale a materialului; eram, pe de altă parte, destul de sigur că revizuirea lui nu îmi va lua foarte mult timp şi nu va fi excesiv de solicitantă. Doar plonjarea în lucrul efectiv şi dificultăţile pe care le-am întâmpinat m-au învăţat, treptat, să apreciez materia cu care mă luptam. Aflând ce proces laborios este revizuirea, adică verificarea datelor şi stilizarea fişelor adunate, în timp, de autor, am avut şi imaginea, desigur incompletă, a muncii titanice pe care domnul Cicerone Ioniţoiu a aşezat-o în strângerea informaţiilor despre victimele comunismului. Un “nespecialist” ale cărui eforturi consecvente ar da vertijuri oricărui “contemporaneist” din generaţia mea şi nu numai. Un singur om, mai eficient decât instituţii şi armate de funcţionari plătite pentru cercetarea trecutului comunist. Străbătând filele dicţionarului, regăsind acolo chiar cunoscuţi ai familiei mele, despre care nu se mai ştia nimic de mai bine de jumătate de secol, am început să mă simt apăsat de răspunderea pe care o aveam faţă de oamenii ale căror biografii, ample sau expeditive, în funcţie de cantitatea de vestigii istorice pe care le conţineau, îmi treceau prin mâini. Fiecare detaliu a devenit relevant, fiecare neatenţie a mea echivalând cu o impietate gravă. Sunt conştient că lipsurile nu pot fi suplinite în totalitate: acest dicţionar va fi întotdeauna, chiar la o următoare ediţie, incomplet. Unele date vor fi eronate, unele biografii vor rămâne ciuntite sau prea romanţate. Totuşi, şi aceste lipsuri spun ceva despre natura profund distructivă a regimului comunist. Chiar o listă incompletă a personalităţilor care au fost martirizate de comunişti şi despre care vom găsi date în dicţionar e suficientă în acest sens: Augustin Pacha, Alexandru Paleologu, Eduard Pamfil, P. P. Panaitescu, Petre Pandrea, Victor-Liviu Pandrea, Constantin Pantazi, Arsenie Papacioc, Victor Papacostea, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Edgar Papu, Vasile Paraschiv, Vasile Pascu, Paskandi Géza, Mihai Paulian, Justin-Ştefan Paven, Paul Păltănea, Zenovie Pâclişeanu, Justin Pârvu, Ion Pelivan, Isac Peltz, Nicolae Penescu, Cornel Petrasievici, Miliţa Petraşcu, Constantin Titel Petrescu, Marcel Petrişor, Ion Petrovici, Dinu Pillat, Ginel Plăcinţeanu, Antonie Plămădeală, Cornel Pleşoianu, Ioan Ploscaru, René-Radu Policrat, Mary Polihroniade, Gheorghe Polizu-Micşuneşti, Aurel Pomârleanu, Valer Pop, Grigore T. Popa, Stelian Popescu, Ion Popescu-Loredan, Alexandru Popescu-Necşeşti, Mihai Popovici, Ghiţă Popp, Nicolae Porsenna, Radu Portocală, Nicolae Prodanoff, Dragoş Protopopescu ş. a. Bărbaţi, femei şi copii. Demnitari, prelaţi, intelectuali, ţărani, muncitori. Ţărănişti, liberali, legionari, socialişti, chiar comunişti. Toate treptele sociale, toate meseriile, toate naţionalităţile îşi au reprezentanţii lor. Urmărind şirurile de nume capeţi, parcă, senzaţia că ai urcat pe o Arcă a lui Noe. Pentru că asta este acest dicţionar al victimelor comunismului: o Arcă a lui Noe a memoriei româneşti, în care Cicerone Ioniţoiu salvează ce se poate salva din amintirile noastre, ale tuturor. Datoria noastră, faţă de martiri şi faţă de nevoia perenă de adevăr este să ne urcăm şi noi, în această arcă, amintirile. Atâtea câte mai sunt, pentru a împiedica scufundarea lor definitivă în Lete.
Filip-Lucian Iorga, România literară
Fragmente din volum publicate în România literară, Nr. 6, 16-22 februarie 2005