Les Éditions Baudelaire, Lyon, 2013
On peut s’égarer en cours de route, mais nous sommes toujours en pèlerinage vers Dieu, un pèlerinage qui passera forcément par la porte de la mort. Mais au-delà de cette porte, il y a la Lumière.
Jean Delumeau
Il faut être subjectif en histoire pour comprendre. Mais il faut essayer d’être impartial (…) Il n’y a pas d’histoire définitive.
Je ne vais pas dire en quel Dieu il faut croire ou à quelle religion appartenir. Mais une ferme croyance en Dieu et l’application dans la vie quotidienne des préceptes religieux donnent du sens à la vie.Neagu Djuvara
L’Église chrétienne médiévale a plutôt aidé les laïques à conquérir une certaine indépendance.
L’imaginaire fait partie de l’histoire et il est aussi important, dans une société, que le « réel ».Jacques Le Goff
Je crois que l’histoire est un art simple et tout d’exécution.
Le lieu du christianisme dans notre identité n’empêche pas qu’il faut bien s’entendre avec l’Islam et avec les Autres (…) Il est certain qu’il faudrait avancer dans la direction du dialogue œcuménique.Emmanuel Le Roy Ladurie
L’historien essaye toujours de sauver la mémoire, il a un devoir d’urgence au moment où tout s’écroule.
Eric Mension-Rigau
Cumpără pe FNACLa diversité est le fondement même de la culture européenne (…) Pour faire de la musique, on doit s’écouter l’un l’autre, on doit se mettre d’accord sur un diapason.
Nous sommes mortels, mais nous pouvons créer des choses qui ne sont pas mortelles.Jordi Savall
Fotografie Emmanuel Le Roy Ladurie, din timpul interviului (decembrie 2009, Paris):
Fotografii de la lansarea cărţii, Ateneul Român, 20 septembrie 2013:
Lansarea cărţii Le tempérament oecuménique la Ateneul Român, TVR 2, 21.09.2013
Lansarea cărţii Le temperament oecumenique, cu Neagu Djuvara şi Jordi Savall, la Ateneul Roman, Digi24, 21.09.2013
Descrierea lansării, pe site-ul Festivalului Internaţional George Enescu
Recenzie de Doina Ioanid, în revista Observator cultural:
“Cartea de interviuri a lui Filip-Lucian Iorga, Le tempérament oecuménique/Temperamentul ecumenic, dedicată lui Pierre Chaunu şi lui Montserrat Figueras, este, după cum afirmă de la bun început realizatorul ei, o călătorie făcută alături de câteva mari personalităţi – cinci istorici şi un muzician –, o călătorie spre o întâlnire ecumenică. Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau şi Jordi Savall îşi împărtăşesc reflecţiile asupra ecumenismului, asupra destinului, asupra sensului istoriei, asupra rădăcinilor, asupra empatiei, a bucuriei de a trăi. Sunt reflecţii care trec nu numai printr-o experienţă profesională, ci şi printr-o experienţă personală, privată.
Dincolo de istoria personală (rădăcinile profunde ale autorului coboară spre moşnenii liberi) şi de moştenirea spirituală, dincolo de opţiunea nostalgică faţă de forma monarhică de guvernământ, de sentimentul unei „tradiţii vii“, această călătorie propusă de Filip-Lucian Iorga vine din dorinţa confruntării cu diferenţa, cu deschiderea spre valorile celuilalt – identitate şi credinţă. Şansa de a fi avut multiple experienţe, care depăşesc graniţa ortodoxiei române, îl împinge spre o poziţie ecumenică şi spre o cunoaştere a istoriei din numeroase perspective.
Unitatea în diversitate, care nu-i un simplu concept politic-corect, nu înseamnă renunţarea la specificitate, omogenizarea creştinismului, ci apropiere şi înţelegere. În jurul unor întrebări naiv-fundamentale se încheagă un dialog cu spirite de mare rafinament şi profunzime, care, prin parcursul existenţial şi confesional (catolici, ortodocşi, protestanţi), se îndreaptă spre „temperamentul ecumenic“, într-un fel singular, personal. În plus, fiecare interviu conturează indirect portrete ale unor interlocutori remarcabili.”
Fragmente din Le tempérament oecuménique în revista Secolul 21. Spécial Bucarest-Paris, 2013